Fratici

Prima atestare documentara a satului Fratici dateaza din anul 1532, intr-un hrisov al domnitorului Radu Paisie, care intareste mosia unor boieri locali. Numele localitatii provine de la un vechi proprietar de pamant, numit Fratila, sau de la cuvantul 'frate', sugerand o comunitate de frati calugari sau oameni liberi. De-a lungul secolelor, satul a fost parte a plaiului Arges, o zona de trecere intre munte si campie. In perioada fanariota, localitatea a fost deseori jefuita de haiduci, iar in 1821, o parte din locuitori s-au alaturat Eteriei. Dupa Unirea din 1859, satul a cunoscut o dezvoltare lenta, bazata pe agricultura si mestesuguri. In perioada comunista, Fratici a fost inclus in comuna Cocu, iar locuitorii au fost colectivizati in CAP-ul din Cocu. Multi tineri au plecat la orasele apropiate (Pitesti, Bradu) pentru munca in uzine, iar satul a ramas preponderent agricol. Dupa 1990, s-a revenit la proprietatea privata, iar economia s-a bazat pe agricultura de subzistenta (porumb, grau, cartofi, animale) si pe mici afaceri de comert si transport. In prezent, multi locuitori fac naveta la Pitesti, la fabrici sau in servicii. Exista o mica exploatatie agricola si cateva pensiuni turistice in zona, datorita apropierii de drumul national DN65 (Pitesti-Slatina). Fratici ramane o localitate linistita, cu o populatie de aproximativ 200 de locuitori, care pastreaza traditiile si obiceiurile locale.