Albota

Prima atestare documentara a localitatii Albota dateaza din 20 iulie 1528, intr-un hrisov al domnitorului Radu de la Afumati, care intareste dania unor sate lui Danciu si fratelui sau. Numele 'Albota' provine din slavonul 'albota' (alba), referindu-se la o apa sau pamant albicios. De-a lungul secolelor, satul a facut parte din judetul Arges si a fost un sat de mosneni (tarani liberi). In perioada interbelica, Albota a cunoscut o dezvoltare modesta, bazata pe agricultura si mestesuguri. Dupa 1945, odata cu instaurarea regimului comunist, a avut loc colectivizarea fortata, iar tarani au fost obligati sa intre in CAP (Cooperativa Agricola de Productie). CAP-ul local a cultivat cereale, cartofi si sfecla de zahar, iar multi locuitori au lucrat si la intreprinderile din Pitesti (Uzina Mecanica, Combinatul de Autoturisme). Dupa 1990, CAP-ul s-a desfiintat, iar terenurile au fost restituite fostilor proprietari. Economia s-a diversificat: agricultura de subzistenta (porumb, grau, floarea-soarelui) si cresterea animalelor (vaci, oi, porci) raman importante. In ultimii ani, s-au dezvoltat mici afaceri (magazine alimentare, service-uri auto, ateliere de tamplarie) si ferme private. Desi apropierea de Pitesti (15 km) ofera oportunitati de angajare in industrie si servicii, somajul ramane o problema, iar tinerii pleaca la munca in strainatate. Infrastructura este in curs de modernizare: drumul judetean DJ703 a fost asfaltat, iar reteaua de apa si canalizare se extinde. Potentialul turistic este limitat, dar exista cateva pensiuni agroturistice. In concluzie, Albota este o localitate rurala tipica, cu o istorie bogata si o economie in tranzitie, care se bazeaza pe agricultura si mica initiativa privata.