Carciumaresti

Prima atestare documentara a localitatii Carciumaresti dateaza din anul 1532, intr-un hrisov al domnitorului Radu Paisie, care mentioneaza un sat numit 'Carciuma' in zona Muscel. Numele localitatii provine de la cuvantul slav 'karchma' (carciuma), indicand existenta unei carciumi importante la intersectia unor drumuri comerciale. Evolutia numelui a fost: Carciuma (1532), Carciumaresti (secolul XVIII), iar in perioada interbelica s-a oficializat forma actuala. In Evul Mediu, satul facea parte din judetul Muscel si era cunoscut pentru comertul cu vinuri si produse agricole. Biserica din lemn, construita in 1720, este un monument istoric, iar in jurul ei s-a dezvoltat viata comunitatii. In secolul XIX, Carciumaresti a fost un centru de olarit si rotarit, mestesuguri care au contribuit la economia locala. Perioada comunista a adus colectivizarea si infiintarea CAP-ului, care a inghitit majoritatea terenurilor agricole. Satenii au fost obligati sa munceasca in cooperativa agricola, iar productia de cereale si legume era directionata catre stat. Dupa 1968, localitatea a fost arondata comunei Barla, iar in 1989 avea aproximativ 400 de locuitori. Dupa Revolutie, CAP-ul s-a desfiintat, iar terenurile au fost retrocedate. Multi locuitori au emigrat in orasele apropiate (Campulung, Pitesti) pentru locuri de munca in fabrici sau constructii. Agricultura a revenit la mica scara, cu culturi de porumb, grau si cartofi. In ultimul deceniu, s-a observat o tendinta de intoarcere a tinerilor, care au renovat casele si au dezvoltat mici afaceri turistice, valorificand apropierea de Muntii Iezer. Economia actuala a localitatii Carciumaresti se bazeaza pe agricultura de subzistenta si pe cresterea animalelor (vaci, oi). Exista cateva pensiuni agroturistice care atrag vizitatori in sezonul estival si in timpul sarbatorilor. Multi locuitori lucreaza in orasele vecine, in domenii precum constructii, comert sau transporturi. Somajul este scazut, dar veniturile sunt modeste. Infrastructura este in curs de modernizare, cu drumuri asfaltate partial si acces la internet de mare viteza. Viitorul localitatii depinde de dezvoltarea turismului rural si de sprijinirea micilor producatori agricoli.