Bratovesti

Satul Bratovesti este atestat documentar pentru prima data in 1530, intr-un hrisov al lui Radu Paisie, care intarea unor mosneni stapanirea asupra pamanturilor. De-a lungul secolelor, localitatea a fost un sat agricol tipic oltenesc, cu gospodarii taranesti si o biserica din lemn construita in 1750 (actuala biserica de zid dateaza din 1892). In perioada interbelica, Bratovesti a cunoscut o usoara dezvoltare datorita plantatiilor de pomi fructiferi (pruni, meri) si a viticulturii, care asigurau un venit suplimentar locuitorilor. Dupa 1945, colectivizarea a transformat agricultura, iar satul a fost inclus in Cooperativa Agricola de Productie (CAP) Dragasani. In 1968, prin reorganizarea administrativa, Bratovesti a fost comasat cu comunele invecinate, dar a ramas un sat component al comunei. Dupa 1990, terenurile au fost retrocedate, iar economia locala s-a bazat pe agricultura de subzistenta si pe migratia temporara a fortei de munca in orasele apropiate (Dragasani, Ramnicu Valcea). In prezent, principalele activitati economice sunt cultivarea cerealelor, cresterea animalelor si exploatarea lemnului din padurile limitrofe. Exista si cateva microintreprinderi de prelucrare a lemnului si o pensiune agroturistica. Populatia este in scadere, de la aproximativ 800 de locuitori in 1992 la sub 500 in 2022, majoritatea fiind persoane varstnice. Tinerii pleaca la oras pentru locuri de munca si studii, iar satul se depopuleaza treptat.