Moldovita

Satul Moldovita, reședinta comunei omonime, este atestat documentar pentru prima data in anul 1453, intr-un hrisov domnesc al lui Petru Aron. Numele provine de la raul Moldovita, un afluent al Moldovei. De-a lungul secolelor, localitatea a fost un important centru de exploatare a lemnului si a pietrei, datorita padurilor intinse si a muntelui Obcina Mare. In perioada interbelica, a cunoscut o dezvoltare modesta, cu constructia scolii si a bisericii. Dupa 1989, economia s-a diversificat, dar ramane preponderent agricola si forestiera. In prezent, principalele activitati economice sunt: exploatarea forestiera, prelucrarea lemnului (gatere, ateliere de mobila), cresterea animalelor (ovine, bovine) si agricultura de subzistenta (cartofi, fan). Exista cateva pensiuni turistice care valorifica potentialul montan (drumetii, pescuit). Somajul este redus datorita migratiei sezoniere in strainatate. Satul beneficiaza de electricitate, apa curenta si reteaua de telefonie mobila. In ultimii ani, s-au facut investitii in infrastructura rutiera (asfaltare strazi) si in modernizarea scolii generale cu clasele I-VIII. Biserica ortodoxa „Sfintii Voievozi” dateaza din 1886 si este monument istoric. In zona se afla si Manastirea Moldovita (monument UNESCO), situata la 15 km distanta, care atrage numerosi turisti. Traditiile locale sunt pastrate cu sfințenie: Portul popular, obiceiurile de Paste si Craciun, precum si targurile saptamanale de vite.