Urlati

Urlati, asezare mentionata documentar in 1536 (privilegiu domnesc al lui Vlad Vintila), a evoluat de-a lungul secolelor ca un important centru de comert si productie al judetului Prahova. Denumirea provine probabil din slavonul 'urlat' (vale adanca). In perioada fanariota, satul a fost resedinta a unui mare boier local, iar dupa 1859 s-a dezvoltat datorita construirii soselei nationale Ploiesti-Brasov. Economia traditionala s-a bazat pe agricultura (cereale, vita de vie, livezi de pruni) si mestesuguri (rotarit, fierarit, olarit). In secolul XX, a cunoscut o industrializare moderata: fabrica de confectii (1968), fabrica de mobila, mori si ateliere mecanice. Dupa 1990, industria a scazut, dar au aparut IMM-uri in domeniul prelucrarii lemnului, constructiilor si comertului. In prezent, economia locala este diversificata: agricultura (pomicultura, legumicultura), servicii (mici afaceri, turism rural datorita apropierii de munti si manastiri), transporturi (nod rutier important). Somajul este sub media judeteana, iar veniturile provin din salarii, pensii si remiteri din strainatate. Satele arondate sunt preponderent agricole, cu productie de prune pentru tuica si vin. Infrastructura: scoli generale, gradinite, dispensar uman, farmacie, biserici ortodoxe, un centru cultural. In ultimii ani, s-au atras fonduri europene pentru modernizarea drumurilor si a retelei de apa-canal. Proiecte: reabilitarea caminului cultural, crearea unui parc industrial. Populatia este in usoara crestere datorata migratiei din zonele rurale apropiate.