Seciuri

Satul Seciuri, judetul Prahova, este o localitate mica, atestata documentar pentru prima data in 1534, sub numele de 'Seciurile', intr-un hrisov al domnitorului Vlad Vintila de la Targoviste. Denumirea provine din slavonul 'seci' (padure taiata), indicand un loc defrisat pentru asezare. De-a lungul secolelor, satul a fost parte a domeniului boieresc al familiei Cantacuzino, care a construit aici un conac (azi ruinat) si o biserica de lemn (1810, reparata in 1905). Populatia a fluctuat intre 200 si 400 de locuitori, in functie de perioadele de foamete si migratie. Economia traditionala s-a bazat pe agricultura de subzistenta (porumb, grau, cartofi) si cresterea animalelor (oi, vaci). In perioada interbelica, a functionat o moara de apa pe raul Cricovul Sarat, care aproviziona satele vecine. Dupa 1990, multi tineri au emigrat in orase sau strainatate, iar populatia a imbatranit. In prezent, principala activitate economica este agricultura la scara mica si comertul cu amanuntul (un magazin alimentar). Exista cateva pensiuni agroturistice, dar potentialul turistic este neexploatat. Somajul este ridicat, iar veniturile provin din pensii si ajutoare sociale. Infrastructura: drum asfaltat pana in sat, retea de apa, dar nu si canalizare. Acces la internet prin cablu si 4G. Scolile si dispensarul au fost inchise, elevii facand naveta la satul vecin, iar serviciile medicale sunt asigurate de un medic de familie care vine o data pe saptamana.