Gura Vitioarei

Satul Gura Vitioarei, judetul Prahova, este atestat documentar din 1532, fiind mentionat intr-un hrisov al lui Vlad Vintila de la Slatina. Numele provine de la gura vaii Vitioarei (paraul Vitioara). In Evul Mediu, zona era cunoscuta pentru podgorii si livezi de pruni, fiind parte a domeniului boieresc al familiei Cantacuzino. Dupa 1800, satul s-a dezvoltat datorita drumului comercial dintre Ploiesti si Brasov. In perioada interbelica, a functionat o fabrica de spirt si o distilerie. In 1950, satul a fost inclus in comuna Predeal-Sarari, apoi in 1968 a devenit parte a comunei Gura Vitioarei. Economia locala este predominant agricola: cultivarea cerealelor (grau, porumb), legumicultura, livezi de pruni si meri, vita de vie. Creșterea animalelor (oi, vaci) este practicata in gospodarii. In ultimii ani, s-a dezvoltat turismul rural, cu cateva pensiuni si agropensiuni. Exista o mica fabrica de prelucrare a lemnului si un atelier de tamplarie. Somajul este redus, multi locuitori facand naveta la Ploiesti (30 km). Satul are o scoala primara, un camin cultural, biserica ortodoxa (sfintita in 1842) si un dispensar medical.