Deaj

Satul Deaj, parte a comunei Bahnea, judetul Mures, are o istorie bogata care dateaza din perioada medievala. Prima atestare documentara a localitatii dateaza din anul 1322, sub numele de 'Dey'. De-a lungul secolelor, Deaj a fost un sat agricol tipic transilvanean, cu o populatie majoritar romaneasca, dar si cu o comunitate maghiara semnificativa. In Evul Mediu, satul a apartinut domeniului feudal al familiei nobiliare Apor. Biserica ortodoxa din sat, construita in secolul al XVIII-lea, este un monument istoric de importanta locala. In perioada interbelica, Deaj a cunoscut o dezvoltare economica modesta, bazata pe agricultura si mestesuguri. Dupa 1989, satul a suferit transformari semnificative, odata cu declinul industriei locale si migratia populatiei tinere spre orase. Din punct de vedere economic, economia locala se bazeaza in principal pe agricultura de subzistenta, cresterea animalelor si mici afaceri familiale. Terenurile agricole sunt cultivate cu cereale, legume si pomi fructiferi. Exista si cateva mici ateliere de prelucrare a lemnului si constructii. Somajul este relativ ridicat, iar veniturile locuitorilor provin din agricultura, pensii si ajutoare sociale. In ultimii ani, s-au facut eforturi pentru revitalizarea zonei prin promovarea turismului rural, dar potentialul ramane neexploatat pe deplin. Satul beneficiaza de infrastructura de baza: retea de apa curenta, electricitate si drumuri asfaltate partial. Scoala generala din Deaj a fost inchisa din cauza numarului mic de elevi, copiii fiind nevoiti sa faca naveta la Bahnea sau Tarnaveni.