Vlahita

Vlahita (maghiara: Szentegyháza) este o localitate situata in judetul Harghita, in zona etnografica Tinutul Secuiesc. Prima mentiune documentara dateaza din 1334, sub numele de Sancta Ecclesia (Biserica Sfanta), referindu-se la o biserica romanica. In secolul al XVI-lea, localitatea a fost un important centru al mineritului de fier si argint, exploatat in muntii din apropiere. In perioada interbelica, Vlahita a cunoscut o dezvoltare economica bazata pe exploatarea lemnului si prelucrarea metalelor. Dupa 1948, a fost infiintata o fabrica de produse ceramice si una de mobila, care au functionat pana in anii 1990. In prezent, economia locala se bazeaza pe agricultura de subzistenta (cultivarea cartofilor, porumbului si creșterea animalelor), exploatarea forestiera si turismul rural. Zona este renumita pentru izvoarele minerale carbogazoase (Baile Vlahita), care au atras investitii in turismul balnear. Populatia este preponderent maghiara (peste 90%), iar principalele atractii turistice sunt Biserica Romano-Catolica (sec. XIII, renovata in stil baroc), Muzeul Etnografic (cu exponate de port popular si unelte traditionale) si traseele montane din Muntii Harghita. Rata somajului este sub media judetului, iar veniturile provin din pensii, ajutoare sociale si munca sezoniera in turism si silvicultura.