Capalnita

Satul Capalnita, judetul Harghita, are o istorie bogata, mentionata documentar pentru prima data in 1567 sub numele de Kapalnitta. Denumirea provine de la cuvantul slav 'kapalnita' (capela). In Evul Mediu, satul apartinea Scaunului Secuiesc al Odorheiului. Populatia a fost majoritar maghiara, cu o minoritate romaneasca. In 1910, satul avea 1.456 de locuitori. Dupa 1918, a intrat in componenta Romaniei. In perioada interbelica, economia era bazata pe agricultura (culturi de cartofi, secara, ovaz) si cresterea animalelor. Dupa 1945, colectivizarea a dus la formarea CAP-ului, care a functionat pana in 1990. In prezent, Capalnita are aproximativ 1.000 de locuitori. Economia locala se bazeaza pe agricultura (mici ferme de subzistenta), prelucrarea lemnului (mici ateliere) si turism rural (pensiuni). Rata somajului este de aproximativ 5%. Principalele probleme sunt imbatranirea populatiei si migratia tinerilor catre orase. Infrastructura rutiera este moderata (DN12 si drumuri comunale partial asfaltate). Exista o scoala primara, un dispensar si o biserica ortodoxa. In apropiere se afla statiunea Borsec, care atrage turisti si ofera locuri de munca sezoniere.