Frumusei

{"oras":"Satul Frumusei, din jude\u021bul Gorj, are o istorie str\u00e2ns legat\u0103 de dezvoltarea rural\u0103 a Olteniei. Primele atest\u0103ri documentare dateaz\u0103 din secolul al XVI-lea, c\u00e2nd zona era cunoscut\u0103 pentru p\u0103durile de fag \u0219i stejari. Numele localit\u0103\u021bii provine de la \u201efrumuse\u021bea\u201d peisajului natural. De-a lungul timpului, popula\u021bia a practicat agricultura de subzisten\u021b\u0103 \u0219i cre\u0219terea animalelor. \u00cen perioada interbelic\u0103, satul a cunoscut o u\u0219oar\u0103 dezvoltare datorit\u0103 construc\u021biei drumului jude\u021bean care lega T\u00e2rgu Jiu de Novaci. Dup\u0103 1945, colectivizarea a dus la formarea unui CAP, desfiin\u021bat dup\u0103 1990. \u00cen prezent, economia local\u0103 se bazeaz\u0103 pe agricultur\u0103 (culturi de porumb, gr\u00e2u, floarea-soarelui) \u0219i cre\u0219terea ovinelor \u0219i bovinelor. O parte din locuitori lucreaz\u0103 \u00een industria lemnului, exploat\u00e2nd p\u0103durile din apropiere. \u0218omajul este relativ sc\u0103zut datorit\u0103 migra\u021biei sezoniere \u00een str\u0103in\u0103tate (Italia, Spania). Infrastructura este modest\u0103: satul are ap\u0103 curent\u0103, re\u021bea electric\u0103 \u0219i gaz metan par\u021bial. Educa\u021bia este asigurat\u0103 de o \u0219coal\u0103 primar\u0103 (clasele I-IV), iar elevii din clasele V-VIII se deplaseaz\u0103 la \u0219coala din satul vecin, B\u0103lce\u0219ti. Via\u021ba cultural\u0103 este animat\u0103 de biserica ortodox\u0103 (construit\u0103 \u00een 1935) \u0219i de s\u0103rb\u0103torile tradi\u021bionale (\u201eS\u00e2nzienele\u201d, \u201eSf\u00e2nta Maria\u201d). \u00cen ultimii ani, s-au dezvoltat mici pensiuni agroturistice, atr\u0103g\u00e2nd turi\u0219ti interesa\u021bi de drume\u021bii \u00een Mun\u021bii Par\u00e2ng.","sat":"Satul Frumusei, din jude\u021bul Gorj, are o istorie str\u00e2ns legat\u0103 de dezvoltarea rural\u0103 a Olteniei. Primele atest\u0103ri documentare dateaz\u0103 din secolul al XVI-lea, c\u00e2nd zona era cunoscut\u0103 pentru p\u0103durile de fag \u0219i stejari. Numele localit\u0103\u021bii provine de la \u201efrumuse\u021bea\u201d peisajului natural. De-a lungul timpului, popula\u021bia a practicat agricultura de subzisten\u021b\u0103 \u0219i cre\u0219terea animalelor. \u00cen perioada interbelic\u0103, satul a cunoscut o u\u0219oar\u0103 dezvoltare datorit\u0103 construc\u021biei drumului jude\u021bean care lega T\u00e2rgu Jiu de Novaci. Dup\u0103 1945, colectivizarea a dus la formarea unui CAP, desfiin\u021bat dup\u0103 1990. \u00cen prezent, economia local\u0103 se bazeaz\u0103 pe agricultur\u0103 (culturi de porumb, gr\u00e2u, floarea-soarelui) \u0219i cre\u0219terea ovinelor \u0219i bovinelor. O parte din locuitori lucreaz\u0103 \u00een industria lemnului, exploat\u00e2nd p\u0103durile din apropiere. \u0218omajul este relativ sc\u0103zut datorit\u0103 migra\u021biei sezoniere \u00een str\u0103in\u0103tate (Italia, Spania). Infrastructura este modest\u0103: satul are ap\u0103 curent\u0103, re\u021bea electric\u0103 \u0219i gaz metan par\u021bial. Educa\u021bia este asigurat\u0103 de o \u0219coal\u0103 primar\u0103 (clasele I-IV), iar elevii din clasele V-VIII se deplaseaz\u0103 la \u0219coala din satul vecin, B\u0103lce\u0219ti. Via\u021ba cultural\u0103 este animat\u0103 de biserica ortodox\u0103 (construit\u0103 \u00een 1935) \u0219i de s\u0103rb\u0103torile tradi\u021bionale (\u201eS\u00e2nzienele\u201d, \u201eSf\u00e2nta Maria\u201d)."}