Tamasfalau

Satul Tamasfalau (maghiara: Tamasfalva) este o localitate din judetul Covasna, parte a comunei Bodoc. Istoric, zona a fost locuita din cele mai vechi timpuri, dovedit de descoperirile arheologice din apropiere. Prima atestare documentara dateaza din 1332, sub numele de 'Thamasfalva', cand localitatea era mentionata in registele papale. De-a lungul secolelor, satul a apartinut Scaunului Sepsi, o zona cu puternice traditii secuiesti. In perioada medievala, economia era bazata pe agricultura si cresterea animalelor, specifica zonei de deal. In secolul al XIX-lea, a cunoscut o dezvoltare modesta, cu constructia unor drumuri si a unei scoli. Dupa 1918, Tamasfalau a intrat in componenta Romaniei, iar in perioada interbelica populatia era in crestere. Regimul comunist a colectivizat agricultura, iar satul a suferit o stagnare economica. Dupa 1990, economia locala s-a diversificat, cu accent pe agricultura de subzistenta si mica productie. In prezent, populatia este in scadere din cauza migratiei catre orasele mai mari, precum Sfantu Gheorghe. Principalele activitati economice sunt agricultura (culturi de porumb, grau, cartofi), cresterea animalelor (vaci, oi) si exploatarea forestiera. Exista si cateva mici ateliere de tamplarie si constructii. Satul beneficiaza de un potential turistic neexploatat, datorita peisajelor pitoresti si a apropierii de statiunea Balvanyos. Infrastructura este modesta, cu drumuri partial asfaltate si acces limitat la internet de mare viteza. Tamasfalau pastreaza traditiile secuiesti, cu port popular si obiceiuri pastrate de comunitatea maghiara majoritara.