Prezentare Localitate

Cotmenita

Judetul Arges, Romania

Cot

Străzi & Arondări

Rezultate pentru Cotmenita

Pagina 1 din 1
Strada / Arondare Cod Postal
Toata localitatea

Informații și Istoric

Localitatea Cotmenita, situata in judetul Arges, are o istorie relativ modesta, fiind mentionata documentar pentru prima data in secolul al XVI-lea, intr-un hrisov al domnitorului Radu cel Mare. Numele localitatii provine, conform traditiei, de la un boier numit Cotmeana, care a stapanit aceste meleaguri. De-a lungul timpului, satul a fost parte a mosiei Cotmeana, o zona cunoscuta pentru padurile dese si terenurile agricole fertile. In perioada medievala, locuitorii se ocupau cu agricultura, cresterea animalelor si exploatarea lemnului, iar satul a fost treptat populat de tarani liberi si clacasi. In secolul al XIX-lea, Cotmenita a cunoscut o usoara dezvoltare, odata cu modernizarea administrativa a Principatelor Romane. Apar primele scoli si biserici, iar satul devine comuna in 1864, avand in componenta satele Cotmenita si Burdea. In aceasta perioada, economia era bazata pe agricultura de subzistenta, cu culturi de porumb, grau si secara, precum si pe cresterea animalelor. Comunicatiile erau rudimentare, iar drumurile de pamant faceau legatura cu orasele apropiate, precum Pitesti sau Costesti. Perioada comunista a adus colectivizarea fortata, iar tarani au fost obligati sa intre in CAP. Productia agricola a fost centralizata, iar satul a cunoscut o usoara industrializare, prin infiintarea unor ateliere de prelucrare a lemnului si o fabrica de conserve. In anii '70-'80, au fost construite locuinte noi si a fost introdusa electricitatea si apa curenta in majoritatea gospodariilor. Insa, dupa 1989, CAP-urile s-au destramat, iar multi locuitori au ramas fara locuri de munca, ceea ce a dus la un declin economic accentuat. Dupa 1990, Cotmenita a cunoscut o transformare lenta. Terenurile agricole au fost retrocedate, iar multi localnici s-au reorientat catre agricultura de mica scara sau catre munca in orasele vecine. Infrastructura s-a imbunatatit treptat: drumurile au fost asfaltate partial, iar accesul la internet si telefonie mobila a devenit posibil. Totusi, lipsa investitiilor majore si a locurilor de munca bine platite a determinat un exod al tinerilor catre orase sau strainatate. In prezent, economia localitatii Cotmenita este predominant agricola, cu culturi de cereale, legume si pomi fructiferi. Cresterea animalelor (vaci, oi, porci) ramane o ocupatie importanta, iar produsele sunt comercializate in pietele din Pitesti. Exista si cateva mici afaceri locale (magazine alimentare, mesteri populari), dar majoritatea locuitorilor fac naveta la orasele apropiate pentru locuri de munca in industrie sau servicii. Turismul este aproape inexistent, desi zona are potential pentru agroturism, datorita peisajelor pitoresti si a traditiilor pastrate. Comuna se confrunta cu probleme de imbatranire a populatiei si lipsa investitiilor, dar ramane o comunitate unita, cu traditii bogate si un ritm de viata linistit.

Context Geografic

Localitatea Cotmenita este situata in partea de sud-est a judetului Arges, intr-o zona de campie, la o altitudine medie de aproximativ 200 de metri. Relieful este predominant plan, cu usoare denivelari si vai largi, fiind strabatut de paraul Cotmeana si de afluenti ai acestuia. Solurile sunt fertile, de tip cernoziom si brun-roscat, favorabile agriculturii. Zona face parte din Campia Romana, subdiviziunea Campia Pitestiului, caracterizata prin campii netede si terase fluviatile. Reteaua hidrografica este reprezentata de paraul Cotmeana, care traverseaza localitatea de la nord la sud, si de cateva paraie sezoniere. Paraul Cotmeana este un afluent al raului Teleorman, iar in perioadele ploioase poate produce inundatii locale. In apropiere se afla lacul de acumulare Bascov, care asigura rezerva de apa pentru irigatii si pentru populatie. Apele freatice sunt relativ bogate, iar fantanile sunt inca folosite in gospodarii. Clima este temperat-continentala, cu veri calduroase si ierni reci. Temperaturile medii anuale sunt de aproximativ 10-11 grade Celsius, cu maxime de pana la 35 de grade vara si minime de -20 de grade iarna. Precipitatiile sunt moderate, in jur de 600-700 mm pe an, cu un maxim in luna iunie. Vanturile dominante sunt din directia nord-vest si sud-est, iar ceata este frecventa toamna si iarna. Flora este specifica stepei si silvostepei, cu paduri de salcam, stejar si carpen in zonele mai inalte, si pajisti naturale in luncile paraielor. Pe terenurile agricole se cultiva porumb, grau, floarea-soarelui si legume. Fauna este reprezentata de iepuri, vulpi, mistreti, caprioare si diverse pasari (potarnichi, prepelite, ciocarlii). In paraie traiesc pesti precum bibanul, crapul si cleanul. Zona este populata si de rozatoare (soareci, orbete) si reptile (soparle, serpi de casa).