Secas

Localitatea Secas este atestata documentar pentru prima data in anul 1332, sub numele de "Sekas", intr-un document papal privind colectarea dijmelor. Numele provine din maghiarul "szek", care inseamna scaun sau loc de sedere, indicand probabil un loc de intrunire. De-a lungul secolelor, satul a apartinut domeniului cetatii Soimos si a fost locuit de romani si maghiari. In Evul Mediu, Secas a fost un sat mic, cu o populatie dedicata agriculturii si cresterii animalelor. Biserica ortodoxa din localitate dateaza din secolul al XVIII-lea si marturiseste continuitatea comunitatii romanesti. In perioada habsburgica, satul a cunoscut o dezvoltare modesta, fiind inclus in comitatul Aradului. In perioada comunista, Secas a fost colectivizat, iar locuitorii au lucrat la CAP-ul din localitate. Infrastructura a fost neglijata, dar satul a beneficiat de electrificare si alimentare cu apa. Dupa 1990, terenurile au fost retrocedate, iar economia s-a orientat catre agricultura de subzistenta si mica productie. Dupa 1990, Secas a cunoscut un declin demografic, multi locuitori plecand la munca in strainatate sau in orasele apropiate. Infrastructura s-a imbunatatit partial prin asfaltarea drumurilor si introducerea gazelor naturale. In prezent, economia locala se bazeaza pe agricultura (cereale, legume) si cresterea animalelor. Exista si cateva mici afaceri (magazin mixt, mesteri populari). Un eveniment important recent este reabilitarea scolii generale si a caminului cultural, care gazduieste evenimente locale. Turismul este aproape inexistent, dar zona ofera peisaje rurale linistite si posibilitati de drumeții. Viitorul localitatii depinde de investitii in agricultura moderna si de pastrarea tinerilor in comuna.