Barzava

Localitatea Barzava, judetul Arad, este o comuna cu o istorie bogata, atestata documentar pentru prima data in anul 1332 sub numele de 'Barzawa'. Numele provine probabil din slavona veche, insemnand 'loc cu mesteacan' sau 'apa repezita'. De-a lungul secolelor, localitatea a facut parte din comitatul Arad si a fost influentata de stapanirea otomana (sec. XVI-XVII), urmata de cea habsburgica. In perioada medievala, Barzava a fost un sat agricol, cu populatie majoritar romaneasca, dar si cu comunitati maghiare si germane. In secolul al XIX-lea, dupa desfiintarea iobagiei, satul a cunoscut o dezvoltare modesta, bazata pe agricultura si cresterea animalelor. Constructia caii ferate Arad-Brad la sfarsitul secolului al XIX-lea a facilitat transportul produselor locale, dar Barzava nu a beneficiat direct de o statie importanta. In perioada interbelica, comuna a fost parte a judetului Hunedoara, iar dupa 1940 a revenit la Arad. Perioada comunista a adus colectivizarea agriculturii si industrializarea limitata. S-a infiintat o fabrica de prelucrare a lemnului si o unitate de exploatare forestiera, care au oferit locuri de munca. Totusi, majoritatea populatiei a ramas dependenta de agricultura. Dupa 1990, fabricile s-au inchis, iar economia locala a intrat in declin. Multi locuitori au emigrat in orasele apropiate sau in strainatate. In prezent, economia comunei Barzava se bazeaza pe agricultura de subzistenta (cultivarea cerealelor, cartofilor si legumelor) si pe cresterea animalelor (vaci, oi, capre). Exista mici afaceri in domeniul prelucrarii lemnului, dar si in comert si servicii. Turismul este slab dezvoltat, desi zona ofera peisaje pitoresti si posibilitati de drumetii in Muntii Codru-Moma. Scolile si dispensarul asigura servicii de baza. Primaria incearca sa atraga fonduri europene pentru modernizarea infrastructurii, dar progresul este lent. Populatia este in scadere, iar imbatranirea demografica este o problema majora.