Tecsesti

Satul Tecsesti este atestat documentar pentru prima data in anul 1332, sub numele de Tykus, intr-un document papal care mentioneaza o parohie catolica. Numele a evoluat de-a lungul timpului: in 1733 apare ca Técs, in 1750 ca Técsesd, iar in 1850 ca Técsest. Originea numelui este controversata, putand proveni de la un nume de familie maghiar (Técsi) sau de la cuvantul slav 'tek' (curent de apa). In Evul Mediu, satul a facut parte din domeniul feudal al Cetatii Alba Iulia, iar populatia era formata din iobagi romani si maghiari. In perioada moderna (sec. XVIII-XIX), Tecsesti a fost un sat agricol, cu gospodarii care cultivau cereale, vita de vie si cresteau animale. Dupa Marea Unire din 1918, satul a intrat in componenta Romaniei, iar in 1930 avea 420 de locuitori. In timpul regimului comunist (1947-1989), agricultura a fost colectivizata, iar satul a facut parte din CAP Berghin. Multi locuitori au lucrat la intreprinderile din Alba Iulia (uzina de armament, fabrica de incaltaminte). Dupa 1990, CAP-ul s-a desfiintat, iar terenurile au fost restituite proprietarilor. Dupa 1990, economia locala s-a bazat pe agricultura de subzistenta si pe naveta spre Alba Iulia. In prezent, Tecsesti are aproximativ 200 de locuitori. Majoritatea gospodariilor cultiva porumb, grau, floarea-soarelui si legume, iar unii cresc oi si vaci. Exista cateva mici afaceri (magazin mixt, pensiuni rurale). Somajul este redus datorita proximitatii orasului Alba Iulia, unde locuitorii gasesc locuri de munca in servicii, comert si constructii. Satul beneficiaza de apa curenta si retea de gaze, dar nu are canalizare centralizata. In ultimii ani, s-au construit case noi, atrase fiind de preturile mici ale terenurilor si de linistea zonei. Exista un proiect de dezvoltare a turismului rural, valorificand potentialul natural si istoric (biserica de lemn din secolul XIX). Insa, lipsa infrastructurii rutiere si a serviciilor publice limiteaza investitiile. Primaria Berghin sprijina micii fermieri cu fonduri europene pentru achizitia de utilaje agricole. In concluzie, Tecsesti ramane un sat tipic de campie, cu o economie modesta, dar cu potential de crestere prin valorificarea resurselor locale si a apropierii de Alba Iulia.