Tatarlaua

Prima atestare documentara a localitatii Tatarlaua dateaza din anul 1293, sub numele de Tatarleu. Denumirea provine de la cuvantul maghiar 'Tatar' (tartar) si sufixul '-lo', indicand o zona locuita de tartari. In secolul al XIV-lea, satul a fost mentionat in documente ca 'Tatarfalva' (satul tartarilor), iar in 1447 ca 'Tatarlew'. Evolutia numelui reflecta influentele istorice: in 1733 apare 'Tatarlaua', iar in 1854 'Tatarlaul'. In Evul Mediu, localitatea facea parte din Scaunul Aiudului, avand un rol strategic datorita pozitiei pe Drumul Sarii. In perioada moderna, Tatarlaua a fost un sat agricol, cu populatie predominant romaneasca. In 1900, avea 456 de locuitori, iar in 1930, 520. Dupa Unirea de la 1918, satul a cunoscut o dezvoltare modesta, cu constructia de scoli si biserici. Biserica ortodoxa din lemn, cu hramul 'Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil', a fost ridicata in 1920 si este monument istoric. In perioada comunista (1947-1989), Tatarlaua a fost colectivizata, iar populatia a scazut din cauza migratiei catre orase. In anii 1960, satul a fost electrificat si a primit apa curenta. Dupa 1990, economia locala s-a bazat pe agricultura de subzistenta si pe cresterea animalelor. Multi locuitori au emigrat in strainatate, iar populatia a scazut la aproximativ 200 de persoane in 2011. Dupa anul 2000, au aparut initiative de revitalizare: infiintarea unei asociatii de dezvoltare locala si proiecte de reabilitare a drumurilor. In 2015, satul a fost inclus in programul 'Satul European', primind fonduri pentru modernizarea infrastructurii. Totusi, economia ramane fragile, bazata pe agricultura si pe veniturile din diasporei. In prezent, Tatarlaua este o localitate linistita, cu potential turistic datorita peisajelor si a bisericii de lemn. Exista cateva pensiuni rurale, iar produsele locale (lactate, oua, legume) sunt comercializate in piete. Agricultura ecologica si turismul rural reprezinta directii de dezvoltare promitatoare, sprijinite de fonduri europene. Cu toate acestea, lipsa locurilor de munca si a serviciilor (magazin, dispensar) limiteaza atractivitatea pentru tineri.