Sub Piatra

Localitatea Sub-Piatra este o comuna situata in judetul Alba, cu o istorie care se pierde in negura vremurilor. Prima atestare documentara dateaza din anul 1332, cand apare sub numele de Sub Petra, intr-un document al Episcopiei de Alba Iulia. Numele provine de la pozitia geografica, la poalele muntilor, sub o stanca impunatoare. De-a lungul secolelor, localitatea a fost sub stapanirea nobilimii maghiare si a avut o populatie preponderent romaneasca, dar si comunitati maghiare si germane. In perioada medievala, Sub-Piatra a fost un sat agricol, cu mici mestesuguri si comert local. In secolul al XVIII-lea, dupa unirea cu Biserica Romana Unita, localitatea a cunoscut o dezvoltare spirituala, construindu-se o biserica de lemn care ulterior a fost inlocuita cu una de zid. In timpul Revolutiei de la 1848, locuitorii au participat la luptele pentru drepturi nationale. Perioada comunista a adus colectivizarea agriculturii si industrializarea fortata. Multi locuitori au fost nevoiti sa munceasca in fabricile din orasele apropiate, cum ar fi Alba Iulia sau Sebes. Desi au fost construite locuinte noi si infrastructura de baza, satul a suferit din cauza emigrarii fortate si a lipsei de investitii. Dupa 1990, Sub-Piatra a cunoscut o reimprospatare demografica, multi fosti locuitori intorcandu-se acasa. S-au dezvoltat mici afaceri agricole si de turism rural, datorita peisajelor pitoresti si a apropierii de Muntii Trascaului. Infrastructura a fost modernizata partial, cu drumuri asfaltate si extinderea retelei de apa si canalizare. Economia actuala se bazeaza pe agricultura de subzistenta, cresterea animalelor si exploatarea lemnului. Tot mai multi locuitori se orienteaza catre turism, oferind cazare la pensiuni si ghizi pentru drumetiile in munti. De asemenea, exista mici ateliere de tamplarie si prelucrare a pietrei. Somajul este redus, dar veniturile sunt modeste, multi locuitori lucrand in orasele vecine. In concluzie, Sub-Piatra este o comuna cu un trecut bogat, care se straduieste sa se adapteze prezentului, pastrandu-si farmecul rural si ospitalitatea specifica.