Ciuruleasa

Prima atestare documentara a localitatii Ciuruleasa dateaza din anul 1733, sub numele de Csurulésa, intr-un conscriere fiscala a domeniului Zlatna. Numele provine din cuvantul maghiar 'csúr' (saivan, sopron) si sufixul '-lesa', sugerand un loc cu soproane pentru depozitarea fanului. In secolul al XVIII-lea, satul facea parte din domeniul minier al Zlatnei, iar locuitorii erau implicati in mineritul aurifer si argintifer. In 1850, apare sub numele de Ciuruleasa, iar in 1910, in timpul Austro-Ungariei, era cunoscut ca Csurulésa. Dupa Marea Unire din 1918, localitatea a fost inclusa in judetul Alba. In perioada comunista, Ciuruleasa a fost colectivizata, iar economia s-a bazat pe agricultura si exploatarea forestiera. Multi locuitori au lucrat la Combinatul Minier de la Zlatna, care a fost un important centru de extractie a aurului si a cuprului. Dupa 1990, mineritul a intrat in declin, iar localitatea a cunoscut o emigrare semnificativa. In prezent, economia este predominant agricola (cresterea animalelor, cultura cartofilor si a fanului) si forestiera. Exista si cateva pensiuni agroturistice, dar turismul este slab dezvoltat. In satul Ciuruleasa functioneaza o scoala primara, un dispensar uman si o biserica ortodoxa. Satele apartinatoare (Bodesti, Bodestii de Sus, Matei, Moraresti, Valea Lunga) sunt mai mici si cu populatie imbatranita. Infrastructura este modesta, cu drumuri partial asfaltate si acces la retele de apa si electricitate. Proiectele de dezvoltare viitoare vizeaza modernizarea drumurilor si promovarea turismului rural.