Prezentare Localitate

Dobroslovesti

Judetul Vaslui, Romania

Dob

Străzi & Arondări

Rezultate pentru Dobroslovesti

Pagina 1 din 1
Strada / Arondare Cod Postal
Toata localitatea

Informații și Istoric

Satul Dobroslovesti este mentionat documentar pentru prima data in 1435, intr-un hrisov al domnitorului Alexandru cel Bun, care intareste mosia unor boieri locali. Numele provine de la cuvantul slav 'dobro' (bun) si 'slovo' (cuvant), sugerand o comunitate de oameni cu vorba buna. In secolul al XVIII-lea, satul a fost un important centru de olarit, cu ateliere care produceau vase de lut ars, decorate cu motive traditionale. Dupa Unirea Principatelor in 1859, populatia a crescut, iar in 1900 existau 120 de gospodarii. In perioada comunista, a fost infiintata o Cooperativa Agricola de Productie (CAP), care a functionat pana in 1990. Astazi, economia locala se bazeaza pe agricultura de subzistenta (porumb, grau, floarea-soarelui) si cresterea animalelor. Exista cateva microintreprinderi de prelucrare a lemnului si o fabrica de paine. Somajul este redus, dar veniturile sunt modeste. Satul are o scoala primara cu clasele I-IV, un camin cultural si o biserica ortodoxa construita in 1880. Tinerii emigreaza catre orasele Vaslui sau Iasi in cautarea unor locuri de munca mai bine platite.

Context Geografic

Dobroslovesti este un sat in judetul Vaslui, situat in Podisul Moldovei, la o altitudine de aproximativ 150 de metri. Este asezat pe malul stang al raului Vaslui, intr-o zona de campie cu coline domoale. Clima este temperat-continentala, cu ierni reci (medie -3°C in ianuarie) si veri calde (medie 22°C in iulie). Precipitatiile anuale sunt de circa 500 mm. Vecinii sunt: la nord satul Bogdanesti, la est Gara Talasmani, la sud Talasmani, iar la vest Vanatori. Accesul se face prin drumul judetean DJ244A, care leaga satul de municipiul Vaslui (15 km). Transportul in comun este asigurat de microbuze care circula de 4 ori pe zi. Suprafata totala a localitatii este de 2.500 de hectare, din care 80% teren agricol. Padurile ocupa doar 5%, fiind reprezentate de stejari si salcami.