Prezentare Localitate
Zlatna
Judetul Alba, Romania
Zla
Străzi & Arondări
Rezultate pentru Zlatna
| Strada / Arondare | Cod Postal |
|---|---|
|
Toata localitatea
|
Informații și Istoric
Zlatna, asezare atestata documentar pentru prima data in anul 1347 sub numele de "Zlatna" (derivat din slavonul "zlatŭ" care inseamna aur), a fost un important centru minier inca din Evul Mediu. Numele localitatii a evoluat de-a lungul timpului: in documente maghiare apare ca "Zalatna", iar in germana "Klein-Schlatten" sau "Goldmarkt". Datorita bogatiilor sale aurifere, Zlatna a atras colonisti germani (sasi) si maghiari, devenind un oras minier prosper in cadrul Principatului Transilvaniei.
In perioada medievala, mineritul aurifer a fost principala activitate economica. In secolul al XVI-lea, orasul a fost unul dintre cele mai importante centre de exploatare a aurului din Transilvania, alaturi de Rosia Montana si Baia de Aries. Exploatarile au continuat sub administratia habsburgica, iar in secolul al XIX-lea s-au modernizat tehnologiile de extractie. In 1848, Zlatna a fost implicata in revolutia maghiara, iar in 1918 a trecut sub administratia romaneasca.
Perioada comunista a adus nationalizarea minelor si crearea Intreprinderii Miniere Zlatna, care a functionat pana in anii 1990. In aceasta perioada, populatia a crescut datorita migratiei fortelor de munca, iar orasul s-a dezvoltat urbanistic. Dupa 1990, mineritul a intrat in declin din cauza epuizarii rezervelor si a costurilor mari de exploatare. Multe mine s-au inchis, iar somajul a crescut. In prezent, Zlatna se confrunta cu o stagnare economica, dar incearca sa se redreseze prin turism si mici afaceri.
Din punct de vedere economic, Zlatna nu mai depinde de minerit. In schimb, au aparut intreprinderi mici si mijlocii in domeniul comertului, serviciilor si prelucrarii lemnului. Agricultura este practicata la scara mica in zonele rurale limitrofe. Turismul este inca slab dezvoltat, desi exista potential datorita peisajelor montane si a patrimoniului istoric (biserici fortificate, ruinele castelului Bethlen). Orasul are o uzina de prelucrare a lemnului si cateva fabrici de confectii.
Dupa 1990, Zlatna a beneficiat de investitii in infrastructura, cum ar fi modernizarea drumurilor si a retelei de apa si canalizare. Cu toate acestea, rata somajului ramane ridicata, iar tinerii emigreaza catre orasele mari. Primaria incearca sa atraga fonduri europene pentru dezvoltarea turismului si a micilor afaceri. In concluzie, Zlatna este un oras cu un trecut minier glorios, dar care cauta acum noi directii de dezvoltare economica.
Context Geografic
Zlatna este situata in vestul judetului Alba, in depresiunea omonima, la confluenta raurilor Ampoi si Valea Muntelui. Relieful este predominant deluros si muntos, cu altitudini cuprinse intre 400 si 800 de metri. Orasul este inconjurat de dealuri impadurite si munti (Muntii Metaliferi, Muntii Trascau), care fac parte din Carpatii Occidentali. Aceasta zona este cunoscuta pentru bogatia in minerale, in special aur si argint, care au fost exploatate din cele mai vechi timpuri.
Reteaua hidrografica este reprezentata de raul Ampoi, care strabate orasul si primeste afluenti precum Valea Muntelui, Valea Cetea si Valea Pojarului. Aceste cursuri de apa au un debit variabil, cu viituri primavara si toamna. Clima este temperat-continentala de munte, cu ierni reci si ninsoare abundenta, si veri racoroase. Temperaturile medii anuale sunt de aproximativ 8-10 grade Celsius, iar precipitiile anuale depasesc 700 mm, favorizand o vegetatie bogata.
Flora este reprezentata de paduri de foioase (fag, stejar, carpen) si conifere (brad, molid), care acopera versantii. In zonele mai inalte, intalnim pajisti alpine si tufarisuri. Fauna include specii precum cerbul, caprioara, mistretul, vulpea si, mai rar, lupul si ursul. In rauri traiesc pastravul si cleanul. Zona este propice pentru drumetii si observarea naturii, oferind peisaje pitoresti si aer curat.
Date Oficiale Zlatna
Populație
3.399 Loc.
Prefixe Telefonice
0258 / 0358